Cam acum un an de zile, in bucataria mea plina de fum, alcool de la tati si de personajele: dana, ioana si mihai, am inceput sa discutam aprins despre ce inseamna evolutia...bine, mai putin mihai care renuntase la discutie si a hotarat sa savureze vinul, dar noi eram mai in verva ca niciodata.
Se creasera doua tabere: dana+ ioana si eu...
Lucrurile aratau cam asa: eu incercam sa argumentez cum notiunea de evolutie contine in sine un trend ascendent, o crestere a valorilor si daca nu ar fi asa ce este involutia?, iar cele doua mai aveau putin si ma linsau si-mi ziceau: tu rusi, evolutie inseamna schimbare, nu neaparat mai bine, sau mai rau ci pur si simplu altceva...este o modificare catre un nivel superior, ziceau ele, dar problema mea era de ce daca nivelul superior nu aduce nimic mai bun, sau chiar se dovedeste a fi mai prost decat anteriorul se mai considera ca am evoluat?
Si acum va intreb si pe voi....schimbare nu inseamna evolutie, nu? Sau sunteti de acord cu ele si din nou va sari toata lumea cu gura pe mine..?
ooooffff ce soarta grea:)
24 iulie 2007
apel intarziat de solidaritate
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Termenul de "evolutie" nu are acoperire gnoseologica. Adica nu exista in nici un text sacru. Sunt suficient de erudit ca sa afirm asta fara sa-mi tremure degetele pe tastatura.
In realitate, nu exista "evolutie" ci o permanenta eroziune de-a lungul unui ciclu cosmic (precum si in toate subciclurile sale semnificative). Uneori, exista restaurari locale (crestinismul este una dintre ele, cea mai aproape de noi).
A pune semnul egal intre "evolutie" si "schimbare" inseamna a-ti asuma ca "evolutia" poate fi totuna cu "involutia". Ceea ce este o eroare de logica.
Prin urmare, tu spui ca termenul de evolutie nu exista in adevaratul lui sens, ceea ce accept mai usor decat ceea ce ziceau fetele.
Totusi, in ce context poate fi folosit fara a ma exprima gresit?
Eu nu spun ca termenul de evolutie nu exista in "adevaratul lui sens". Ci pur si simplu ca sensul lui de dictionar este unul de tip simulacru.
Aici se poate dezvolta mult. Dar am sa-ti spun totusi niste coordonate. In toate civilizatiile autentice, deci construite in jurul textelor sacre, se spune invariabil ca ceea ce exista in Coran/Vede/Torah exista si in realitate, iar ceea ce nu exista in aceste texte nu are acoperire ontologica.
Termenul de "evolutie", asa cum este el intelez in (post)modernitate nu apare in nici un text sacru. E gol, gaunos, mincinos.
Intamplator, ocupandu-ma candva indeaproape de familia semiotica "evolutie", "progres" si "civilizatie" am descoperit ca pana in secolele XVIII-XIX nici nu au existat in Dictionarul Academiei Franceze. Sunt deci cuvinte "tinerele", care nu merita prea mult respect si in nici un caz idolatrizarea careia ii sunt acum suport.
Intrebi in ce context le poti folosi fara a te exprima gresit. In parodii, bascalii, bancuri, injuraturi. Nu in discutii/texte serioase.
Legat de simulacru iti recomand un breviar de idei pe care l-am elaborat cu ceva vreme in urma la teoria simulacrului a lui Baudrillard:
http://elkorg-projects.blogspot.com/2005/09/jean-baudrillard-simulacre-si-simulare.html
Toate cele bune,
Radu Iliescu
Trimiteţi un comentariu