Daca in scolile din Germania se vor tine ore despre cum poti sa agati un homosexual, in Anglia vor avea loc " cursuri de fericire".
Mi-e scarba de ideile cu care se vin azi, parca toate ar fi desprinse din revistele pentru femei, sau din cartile gen " 10 pasi catre fericire sau catre 1 miliard de ce vreti voi...".
De ce nu se preda dreptul in scoli ( stiu ca Ioana da deja din codita acum :)); asta chiar i-ar ajuta pe oameni sa-si faca viata mai usoara. Nu spun sa se predea chestii complicate, ci cele de bun simt, un fel de cultura generala.
"Cursuri de fericire"? Unde se mizeaza pe exprimarea emotiilor in fata publicului larg?! Pe inalturarea sentimentelor negative? Altceva chiar nu mai avem de facut? De ce nu se fac cursuri despre constientizarea prostiei si eventuala eradicare a ei?
05 septembrie 2007
Fericire cat cuprinde
Postu' lu' alecsandra la 11:46
Etichete de prin presa, de-ai lor
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Cursurile de fericire pot fi utile acelora care nu reusesc sa comunice nici cu ei insisi nici cu ceilalti, care nu pot sa se echilibreze si sa se raporteze la un ideal formulat in cunostinta de cauza. Exista atatia oameni care cred ca formulele "de-a gata" de gasire a fericirii pot functiona, incat ma tem ca aceste cursuri vor inlocui f repede, si cu succes, ceea ce religia oferea inainte. Cat despre credinta in ceva, ori dorinta de a cauta adevarul... ei bine, astea par sa fie din ce in ce mai departe de preocuparile contemporanilor nostri.
Mi se pare un simptom al lumii moderne: totul se vinde, totul se cumpara, de ce nu si fericirea, succesul, implinirea? Iar ceea ce sigur nu se poate cumpara, cum ar fi credinta, cade in desuetudine.
In plus aceste cursuri vor alimenta si mai mult tendinta de a se apela la forumuri de self improvement, gen Lendmark (si nu mai caut alte exemple, ca mi-e lene0, care pentru o suma de bani deloc simbolica, iti vand fericire chipurile.
Dar cursuri de terapie prin viol ? Uite, de asta uitasera...
P.S : Prefer educatie politica & drept.
Draga maria barbu, zici tu: "ma tem ca aceste cursuri vor inlocui f repede, si cu succes ceea ce religia oferea inainte"...
Te superi daca am citit ca un bou chestia asta de 10 ori si n-am priceput ce-ai priceput tu?
Si asta pentru ca NICIODATA, NICIUNA dintre religii nu a promis si nu a oferit fericirea, draga maria barbu.
In hinduism este exprimat in mod explicit ca brahmanii (casta preoteasca) sunt in cautarea adevarului, kshatriya (casta regala) sunt in cautarea vietii lungi, vaiysia (casta negustorilor si a agricultorilor) sunt in cautarea respectabilitatii, in vreme ce shudra (casta servitorilor) sunt in cautarea fericirii.
Fericirea? E ideal de sclavi...
Dragă Radu Iliescu,
dacă spui că nicio religie, niciodată, nu a promis fericire, atunci (din lipsă de mai vaste cunoştinţe dau acest exemplu) de ce raiul este considerat fericirea creştinilor?
Draga Lucian,
conceptul de "fericire", asa cum este el conceput acum, in modernitatea euroamericana, trebuie raportat la zeita Fortuna a romanilor. Exista acolo ideea hazardului, adica a unui complex de imprejurari benefice din care automat este exclusa Divinitatea.
Or, poti vorbi despre Paradis in termeni de "fericire" exact in masura in care iti permite termenul "fana'a" din Islam, sau "Nirvana" hindusa (si buddhista). Prin extrapolare, pentru ca e mai usor de priceput la mintea celor nededati in subtilitati terminologice, dar este nu mai putin un abuz.
Gandeste-te si tu, sa existe acelasi termen pentru satisfacerea viciilor si pentru Paradis? Acesta e simptom de confuzie...
In rest, prea des termenul de "fericire" este asociat juisarii si egoismului inconstient pentru a nu-si fi pus intrebarea cate un "istet" cum e cu putinta fericirea intr-un loc in care oamenii canta imnuri de slava lui Dumnezeu (alta imagine...)...
Trimiteţi un comentariu