Că tot se poartă pe bloguri, primii şi eu o leapşă de la machiavellian şi, aflai exact în momentul ăsta, şi de la Lucian. Cele 7 minuni ale României. Complicat subiect, că România are o groază de minuni. Unde mai pui că şi ţin doar trei zile!
Hai să vedem la ce m-am minunat eu:
1. Categoria minuni tehnice: avem cartela care votează singură în Parlament. Pur şi simplu...stăpânul ei e absent sau doarme lângă şi ea votează. Serios, aţi mai văzut voi aşa ceva? Sursa informaţiei: jurămintele parlamentarilor din jur ce stăteau cuminţi pe cand ea vota. Să moară ei!
2. Categoria personalităţi minunate: sper că aţi ghicit deja! Miusiu Jiji, evident! Ziceţi şi voi, ce ţară din lumea asta mai dispune de un Mesia contemporan? Unici, dragii mei, asta suntem! Uuu-nici!
3. Categoria minuni muzicale: suntem atât de speciali încât reuşim să inventăm melodii pe care le-au mai inventat şi alţii înainte. Asta da artă! Dintr-o infinitate de acorduri să le nimereşti exact pe aceleaşi! Exemplele sunt nenumărate, dar vi-l recomand pe Costi Ioniţă. Care nu poate cânta ca Schopenhauer...
4. Băncile pe care le întâlneşti în faţa fiecărei curţi din satele noastre. Că doar bârfele sunt strict ştiinţifice, bazate pe observaţie.
5. Literatură: Povestea pulii a lui Ion Creangă. Pentru că merită!
6. Arhitectură: casele cu lei de ipsos la intrare. Sau cu ţurţuri de ipsos. Sau cu stalagmite şi stalactite, evident de ipsos. Trebuie să spun că-s româneşti, ca să nu sară CNCD-ul pe mine.
7. Şi, în final, câşigătorul absolut! Suspans. Ta-na-na-na! Ta-na-na-na! (muzică de suspans, dacă nu v-aţi prins). EU. Eu sunt cea mai mare minune românească.
P.S.: Trebuie să recunosc că am cam ignorat subiectul iniţial al lepşei. Trebuia să scriu de ce sunt mândră că sunt româncă. Ei bine, motivele sunt infinite. Hai să respect jocul şi să dau 7 care îmi trec acum prin minte:
1. Cimitirul vesel de la Săpânţa
2. Aerul şi peisajele Bucegilor
3. Cuvântul "dor"
4. Ciorba românească
5. Castelul Huniazior
6. Lenea românească...refuz să-i spun "stare contemplativă" doar ca să sune bine
7. Corneliu Zelea Codreanu (sper să nu aflu că-s neonazistă...)
Cât pe aci să uit. Leapşa mai departe: celor doi razi de aici si aici, si atitudinilor fără platitudini.
02 octombrie 2007
Minunează-te că eşi român!
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Cand am zvarlit cu leapsa, nu stiam la ce sa ma astept. Raspunsurile mi-au aratat ca, dincolo de orice indoiala, avem de unde alege.
Si ca suntem de departe de uniformizanta unanimitate, de stereotipia : Coloana lu'Brancus, Voronetul... etc. Har cerului!
Mi-a placut mai degraba prima ta lista:))A, da...ideea nu era sa scri de ce esti mandra ca esti romanca, ci cu ce crezi ca te poti fali, romanca fiind:) Chestie de nuanta, telefonul fara fir...
Minime observatii: Dor- e un mit.Il au multi altii. Multi. Cred ca o sa pun pe blog un post pe subiectul asta. E un mit nascut nu stiu de unde.
Optiunea pentru Zelea Codreanu ... nu o inteleg, dar e o optiune.
Povestea lui Creanga e "Povestea pulei" si e egalata
doar de "Povestea lui Ionica cel prost" a aceluiasi Creanga.
Lenea romaneasca! Pentru asta chiar te admir. Asa e. Lenaea romaneasca e o institutie. Respectabila. Complexa. Nu are nimic cu lenea temperamentala a ibericului, cu lenea vodcala a slavului.. Clar. Lenea noastra e o minune.
Concluzie: bloggrolled!
Îţi mulţumesc. Îţi mulţumesc pentru că mi-ai dat un mare bobârnac. Pentru că merit. Pentru că de fapt îmi aduc aminte că nu spun lucrurilor pe nume şi tac şi deci consimt.
Pentru opţiunea a 7a...
Tot ce am scris pe blog a fost despre echipa Majadahonda din Basarabia şi despre sfinţii închisoarilor (reportaje realizatre de Ionuţ Baiaş de la PREZENT!).
Mergi la Tâncăbeşti, anul acesta?
La naiba...inseamna ca suntem 8 minuni ale lumii...
Daniel, nu stiu daca dor e un mit sau nu. Banuiesc ca aici te referi la faptul ca se spune ca l-am avea doar noi in limba. Eu nu l-am pus din acest motiv, pot sa il aiba toti. Eu l-am pus pentru ca are o sonoriate fermecatoare si pentru ca mi se pare ca folosit de romani spune ceva despre poporul acesta.
Optiunea pentru Codreanu nu o inteleg multi. Nu pot sa spun decat ca e o optiune pentru o persoana, nu pentru o ideologie. In ideologii nu cred, in oameni da.
Si da, lenea noastra e o minune. Pe care incerc sa o "aplic" cat mai des ;) .
Lucian, da, stiu. Unele optiuni sunt mai greu de asumat. Nu ma duc la Tancabesti, voiam sa merg candva. Dar imi displace putin ideea de parada. Cred ca ma voi multumi sa intru intr-o biserica si sa aprind o lumanare, cum am facut si pana acum.
Krossfire, 8 nu prea pot fi. Eu zic ca e cazul sa ne batem pentru locul ala ;) .
Depinde cu cine mergi. Cei de la Cuvânt Legionar (ai lui Nicador Zelea Codreanu) fac paradă - aprind torţe şi alte alea...De ND nu mai zic chiar nimica...
Eu anul trecut am fost prima dată, şi am mers cu Fundaţia George Manu. A fost un parastas, apoi s-a cântat Imnul Legionarilor Căzuţi s-a împărţit pomana şi asta a fost tot. Şi în autobuz, era tăcere, exact cum este scris în Cărticica Şefului de Cuib.
Şi, crede-mă, nimic nu se compară cu acea procesiune. Mă uitam la bătrânii de lângă mine cum plângeau în timp ce cântau...Iar apoi povestea fiecare cum l-a cunoscut pe Căpitan, cum duceau mâncare celor care muncea la Casa Verde...
Eu, unul, anul acesta mă voi duce iar, tot cu cei de la Fundaţia G. Manu.
Apropo, troiţa a fost batjocorită. Nu ştiu dacă este scrijelită (ruptă nu este), dar stâlpul steagului este la pământ, îndoit...Atâta am putut vedea din goana microbuzului.
Trimiteţi un comentariu